Parteneri si legaturi
Institutul Naţional de Statistică
 Directii Judetene
 Prefectura Judeţului Timiş
 Consiliul Judeţean Timiş
 Primaria Municipiului Timişoara
 Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură a Judeţului Timiş
 Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş
 Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Timiş
Direcţia de Evidenţă a Persoanelor Timiş
 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Timiş
 Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Timiş
  Alte legaturi
Newsletter

Newsletter curent

Cultura


Cultură

Cultura judeţului Timiş se caracterizeaza printr-o intensă viaţă culturală şi spirituală. Teatrul Naţional Mihai Eminescu, Teatrul German de Stat, Teatrul de Stat Csiky Georgely, Teatrul pentru Copii şi Tineri Merlin, Filarmonica "Banatul", Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, Opera Naţională Română, precum şi alte instituţii de profil, au influenţe puternice în formarea culturală a timişenilor.

Reţeaua unităţilor de cultură şi artă la 31 decembrie 2015, în judeţul Timiş:

-    273 biblioteci – cu 130.377 cititori activi

-    3 cinematografe – cu 570 de mii de spectatori

-    8 instituţii şi companii de spectacole – cu 234.265 spectatori

-    28 muzee şi colecţii publice – cu 197.081 vizitatori

 Vestigii Istorice:

-    Bastionul Cetăţii-Timişoara, unul dintre puţinele fragmente care se mai pot vedea din cetatea de tip Vauban, ridicata de imperiali in sec. XVIII. Bastionul, construit intre 1730-1733, este format din ziduri masive de caramidă; în ultimii ani Bastionul a fost renovat şi întreg anasamblul arhitectonic a fost repus în valoare

-    Primăria Veche-Timişoara, una dintre cele mai însemnate clădiri ale sec. XVIII, impresionanta prin eleganţa liniilor şi armonia proporţiilor. A fost construita în stil baroc intre 1731-1734. În pofida modificărilor ulterioare, se mai poate vedea imaginea vechii steme a oraşului;

-    Ruinele cetăţii Morisena-Cenad (sec. X)- cea mai timpurie aşezare urbană medievală din vestul României

-    Ruinele cetătii Ciacova-(la 32 km de Timişoara), construita intre 1390-1394, astăzi se mai păstrează un turn de apărare înalt de 23,7 m care de-a lungul timpului a servit ca şi turn pentru pompieri sau ca sprijin pentru rezervorul de apă.

-    Ruinele fortăreţei feudale-Margina , zona Făgetului; atestată documentar la 1439 prin trecerea sa în stăpânirea Huniazilor – se găsesc astăzi pe terenul numit „holda de piatră”. În zona există deasemenea un număr de 13 biserici de lemn declarate monumente de arhitectură.

-    Casa prinţului Eugeniu de Savoya-Timişoara (1817), construita in memoria celui care a eliberat Timişoara de sub stăpânirea otomană cu un secol mai devreme, deasupra intrării existând o frumoasă pictură murală;

-    Prefectura Veche-Timişoara, este unul dintre cele mai valoroase monumente ale perioadei baroce din Timişoara. Construită în perioada 1752-1754, clădirea a servit ca reşedinţă guvernatorului civil al Banatului, fiind renumită pentru bogata decoraţie a faţadelor. Acum adăposteşte Muzeul de Artă Timişoara.

Edificii Religioase:

-    Catedrala Ortodoxa-Timişoara este cea mai reprezentativă clădire din oraş, are nu mai putin de unsprezece turle, din care turnul principal are aproape optzeci si patru de metri iar acoperişul este acoprit cu ţiglă smălţuită; a fost înalţată intre 1936-1940 şi sfinţită în 1946, în prezenţa MS Regele Mihai I. Include un muzeu de arta medievala, cu o valoroasa colecţie de icoane;

-    Catedrala Romano Catolică-Timişoara (Domul Romano-Catolic), a fost ridicata in stil baroc între 1737-1773, are cu o frumoasa decoraţie interioara; Domul este cel mai important monument baroc din Banat şi totodată cel mai important monument religios romano-catolic din Banat. În criptă sunt înmormântaţi mai mulţi episcopi ai diecezei catolice a Cenadului, precum şi unii dintre guvernatorii Banatului, comandanţi militari sau înalţi ofiţeri

-    Mânăstirea Săracă-Şemlacu Mic (la 55 km de Timişoara), comuna Gătaia - nu se cunoaste momentul exact al intemeierii manastirii dar prima atestare documentara dateza din anul 1270.   A fost rezidita din piatra si caramida in anul 1443 de şi renovată în 1730 şi  poarta peste veacuri marturia spiritualitatii crestin-ortodoxe a banatenilor.

-   Mânăstirea Parţos-(la 62 km de Timişoara), comuna Banloc, reprezinta o veche vatra monahala, a carei existenta este atestata documentar in 1571. Manastirea Partos a fost desfiintata in 1778. In 2008 s-a hotarat reinfiintarea ei ca manastire.

-    Catedrala ortodoxa sârbă-Timişoara (1744-1748), Într-o primă fază această biserică a fost edificată fără cele două turnuri din prezent, acestea fiind adăugate în anul 1791 în urma unei restaurări. Cele două turnuri sunt prevăzute cu cinci clopote. Până la mijlocul secolului al XIX-lea edificiul de cult a fost folosit de toată comunitatea ortodoxă din oraș, atât de etnie sârbă cât și de cea de etnie română, însă, în urma separării celor două biserici, a rămas comunității sârbe

-    Sinagoga din cetate-Timisoara construita între 1862-1865, avind influente ale stilului maur a fost declarataă monument istoric în anul 2004. Comunitatea tot mai redusă a evreilor din oraş a decis în 2001 ca pentru o perioadă de 50 de ani clădirea să fie dată în folosinţa Filarmonicii din Timişoara.

-    Catedrala ortodoxa-Lugoj (1759-1766) construită cu sprijinul unuia din cei mai de seamă obercneji din Banat – Gavril Gurean. Incepand cu anii 1793-1795, imaginea bisericii apare drept simbol pe sigiliul orasului Lugoj. În prezent catedrala se află în renovare.

-    Biserica din lemn-Povargina (la 5 km de Făget). Conform tradiției locale, într-o duminică, înapoindu-se spre casă, locuitorul Ion Medescu, zis și Constandin, a găsit o importantă comoară. Drept mulțumire s-a hotărât să ctitorească o biserică. Biserica a fost pictată de Gheorghe Diaconovici în 1785. Până în ziua de astăzi s-au păstrat ferestrele şi uşa originale.

Edificii Culturale:

-    Castelul Huniazilor-Timişoara, construit de Iancu de Hunedoara intre 1443-1447 (pe locul vechiului castel ridicat de regele Carol Robert d'Anjou), a fost reşedinţa conducătorilor timp de mai multe secole. A fost restaurat in 1852-1856, când i s-au adăugat elemente caracteristice Romantismului. Partea superioară a faţadei este crenelată ceea îi conferă un aspect de cetate. În prezent este considerat cel mai vechi monument al Timişoarei. Din 1947, castelul găzduieşte Muzeului Banatului. În faţa castelului se află două felinare, sub care se pot citi în mai multe limbi, că Timişoara a fost primul oraş al Europei, care în 1884, a întrodus iluminatul public electric.

-    Castelul (Conacul) Regal-Banloc a avut parte de o existenţă dramatică, trecând de la un proprietar la altul, prin momente de glorie, dar şi de abandon, până la cutremurul din iulie 1991. De la 1793 şi până astăzi castelul cunoşte o istorie zbuciumată care îşi pune amprenta atât asupra clădirii dar şi a parcului care o înconjoară.

 

-    Palatul Dicasterial-Timişoara, clădirea ce astăzi adăposteşte sediul Tribunalului Municipal, a fost construită între anii 1855-1860, fiind proiectată iniţial ca reşedinţă a guvernatorului Banatului. Construcţie monumentală, construită în stil florentin a fost ridicată pe o suprafaţă ce se întinde de-a lungul a trei străzi, edificiul fiind mult timp cea mai mare construcţie din Timişoara

 -    Palatul Episcopal Romano Catolic-Timişoara, monument din perioada barocă a oraşului, a fost construit între anii 1743-1752, având funcţiuni administrative. Devenit din anul 1783 reşedinţă a episcopului catolic, monumentul a păstrat, în ciuda unor modificări petrecute în timp, două portaluri cu ancadramente din piatră, bogat sculptate, datând din secolul XVIII.

-    Muzeul Banatului-Timişoara, înfiinţat in 1872, sub numele de Societatea Română de Istorie şi Arheologie este unul dintre cele mai vechi si mai mari instituţii de acest fel din tara. Din 1947 el a fost mutat în actuala locaţie -Castelul Huniazilor - şi a adăugat de-a lungul timpului secţii de: istorie, ştiinţele naturale, arta si etnografie;

-    Muzeul folcloristului Bela Bartok-Sânnicolau Mare; Bela Viktor Janos Bartok (1881-1945), compozitor, pianist si folclorist maghiar, considerat unul dintre cei mai importanti compozitori ai secolului al XX-lea, pentru ca a reusit sa realizeze fuziunea intre nationalism si gandirea muzicala din acel secol.

-    Casa memoriala 'Traian Vuia"-Traian Vuia (la 21 km de Lugoj), a fost inaugurata în 8 octombrie 1972 în comuna Traian Vuia, pe meleagurile unde s-a nascut si a copilarit Traian Vuia, pionier al aviatiei mondiale, inventatorul primelor aparate de zbor, cu sisteme proprii de decolare, propulsie si tren de aterizare. Expozitia contine fotocopii de documente, fotografii, articole de presa, brevete de inventie, carti, machete ale unor aparate de zbor etc., toate ilustrãnd viata si activitatea lui Traian Vuia.

 -    Casa muzeu a poetului german Nikolau Lenau-Lenauheim (la 53 km de Timişoara) Casa în care s-a născut poetul romantic german Nikolaus Lenau (1802 - 1850) a fost construită în 1775. Muzeul prezintă mobilier şi obiecte casnice, unelte agricole, port tradiţional şvăbesc, din epocă, manuscrise şi cărţi care au aparţinut poetului Nikolaus Lenau, fotocopii, stampe, picturi, ilustrând viaţa familiei sale, ediţii prime ale unor lucrări, traduceri în limba română ale poeziilor lui Lenau.

 

 Baze de date statistice
TEMPO - Online - tutorial
Indicele preţurilor de consum
Catalogul publicaţiilor şi serviciilor 2017
Arhiva comunicatelor de presă
Indicatori de dezvoltare durabila
naţional(IDDR)
teritorial (IDDT)

 Nomenclatoare statistice